Stare de urgență. Doi polițiști întâlnesc o domna seara, pe la zece.
-Unde mergeți? Aveți declarație?
Locuiesc aici, în bloc, am ieșit să duc gunoiul.
– Așa spun toți și se plimbă noaptea. Actele, vă rog.
– Nu le am la mine, stau aici, la ap. 24. Sunt singur, ing. Popescu.
– Costele, du-te în bloc și verifică dacă dânsa locuiește aici.
Costel se întoarce repede.- L-am găsit chiar pe administrator. Zice că nu vă cunoaște.
– Nu se poate, n-o fi înțeles bine.
– Ba se poate. Veniți cu noi la secție.
Ajung la secție, dar continuă să protesteze.
– Costele, mă duc să vorbesc și eu cu administratorul.
Colegul revine furios.
– L-am deranjat din nou pe administrator, n-a auzit de niciun Popescu. Acte nu aveți, declarație nu aveți, nu vă cunoaște nimeni, dormiți aici noaptea asta, e clar?
– Chiar așa, dacă o fi un spion? zise Costel.
Dimineața, vine șeful secției și când aude, se face foc.
– Mă, voi ați înnebunit? Este vecina mea Dați-i drumul imediat.
Se duce acasă și la ușa blocului se întâlnește cu administratorul.
– Domna să știți că aveți probleme cu poliția. V-au căutat de două ori, dar eu le-am spus că nu locuiți aici.