Când te trezești și observi că perna e udă, primul gând care îți trece prin minte e, de obicei, o ușoară jenă sau disconfort. Totuși, să-ți curgă saliva în somn e mult mai comun decât credem. Nu e un semn de neglijență sau lipsă de igienă, ci mai degrabă o oglindă a ceea ce se petrece în corpul nostru — și mai ales în creier — în timp ce ne odihnim.
Deși pare un lucru mărunt, acest fenomen arată lucruri fascinante despre cum funcționează organismul în timpul somnului și cum reușește să-și mențină echilibrul fără ca noi să ne dăm seama.
Scurgerea salivei în timpul nopții, cunoscută medical drept sialoree nocturnă, apare atunci când producția de salivă e mai mare decât capacitatea gurii de a o reține. Ziua, înghițim constant, iar creierul reglează atent cantitatea de salivă produsă.
Noaptea însă, lucrurile se schimbă. Mușchii feței și ai gurii se relaxează profund, iar această relaxare face ca saliva să se scurgă mai ușor, fără să o putem controla. Poziția în care dormim are, de asemenea, un rol important. Dacă dormi pe burtă, gravitația „ajută” saliva să curgă mai ușor, iar dacă dormi pe o parte, în funcție de înclinarea capului, poate apărea același efect.
Creierul nu se oprește în timpul somnului — dimpotrivă, e foarte activ, trecând prin diferite faze: somn REM și non-REM. În timpul somnului REM, când avem cele mai vii vise, mușchii corpului se relaxează complet. Chiar dacă producția de salivă scade, relaxarea excesivă a mușchilor din jurul gurii favorizează scurgerea acesteia. Așa se explică de ce fenomenul e frecvent și, de multe ori, inevitabil. Creierul „știe” că saliva se adună, dar nu poate interveni în somnul adânc, așa că totul se petrece în liniște.
Există și factori fizici sau de sănătate care pot face ca unii oameni să saliveze mai mult decât alții. Un exemplu clasic e nasul înfundat: dacă nu poți respira bine pe nas, corpul începe să respire pe gură, iar saliva se scurge mai ușor. Anumite medicamente sau afecțiuni care influențează producția de salivă, înghițirea sau coordonarea mușchilor pot avea același efect.
Chiar și obiceiurile, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool înainte de culcare, pot afecta felul în care corpul produce sau gestionează saliva în timpul nopții. Alimentația și hidratarea contează și ele. Mâncărurile foarte sărate, picante sau dulci stimulează producția de salivă, iar deshidratarea o îngroașă, făcând-o mai greu de înghițit. În consecință, saliva se adună în gură și, în final, se scurge. Creierul „simte” aceste semnale, dar nu poate reacționa în somn, așa că te trezești cu perna udă într-o zi, iar în alta deloc — chiar dacă ai dormit la fel.
Salivarea are legătură și cu dezvoltarea maxilarului și a dinților, mai ales la copii. Cei mici salivează mai mult pentru că nu au încă reflexul de a înghiți saliva în somn. La adulți, problemele de aliniere a dinților, protezele sau uzura naturală pot contribui la scurgerea salivei. Așadar, fenomenul nu e un accident, ci o reflectare a felului în care funcționează gura și creierul.
Stresul și anxietatea pot influența și ele acest proces. Când suntem tensionați, somnul devine mai agitat, iar mușchii feței și ai gurii se relaxează diferit. O noapte plină de griji poate duce la o salivare mai abundentă, fiind un semn indirect al modului în care corpul reacționează la stres. Chiar dacă nu observăm asta, creierul continuă să regleze tot felul de procese pentru a ne menține sănătoși, iar salivarea este doar un efect secundar al acestor reglaje.
De fapt, chiar dacă pare deranjant, să-ți curgă saliva în somn e un lucru util. Saliva protejează dinții, ajută digestia și menține gura hidratată. Faptul că organismul continuă să o producă pe timpul nopții e un semn că el își face treaba, chiar și atunci când noi dormim. Într-un fel, e o dovadă că organismul nu se oprește niciodată din a avea grijă de noi.
Pentru cei care vor să reducă salivarea nocturnă, există câteva soluții simple: schimbarea poziției de somn, evitarea alimentelor foarte sărate sau picante înainte de culcare, menținerea hidratării și tratarea problemelor de respirație nazală. În cazurile mai serioase, un dentist sau un specialist în somn poate verifica dacă e vorba de o problemă dentară sau medicală. În general, însă, salivarea din timpul nopții e un fenomen normal și inofensiv.
Partea fascinantă e că acest lucru ne arată cât de complex e creierul uman. Chiar și când dormim, el reglează respirația, digestia, producția de salivă și multe alte funcții automate. Când te trezești cu perna udă, ai în față dovada fizică a faptului că organismul tău lucrează neobosit pentru tine, chiar și în somn.
În plus, acest fenomen arată cât de adaptabil e corpul nostru. De la copilărie până la maturitate, salivarea în somn poate varia în funcție de dezvoltarea maxilarului, sănătatea orală, alimentație, stres și multe alte aspecte zilnice. Fiecare „accident” de acest fel e un semn că creierul e activ și continuă să aibă grijă de fiecare detaliu al stării noastre de bine.
În concluzie, să-ți curgă saliva în somn e un proces normal și complex. Ține de câtă salivă produce organismul, cât de relaxați sunt mușchii feței, de poziția în care dormi, de sănătatea gurii, de mâncare, de câtă apă bei și chiar de cât stres ai. Toate acestea arată că creierul lucrează neîntrerupt, coordonând în tăcere funcțiile care ne mențin sănătoși. Așa că data viitoare când te trezești cu perna udă, nu te rușina — e doar semnul că trupul tău își face treaba, liniștit, în timp ce tu te odihnești.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.