Nu ai cum să nu te tăvălești de râs după ce citești bancul pe care CANCAN.RO ți-l propune astăzi. Tema e ușor delicată, dar finalul face toți banii. Este vorba despre un tip care fumează o ”iarbă”, apoi…
– Bă, a fost tare rău iarba aia aseară!
– De ce mă? :))
– Am ajuns dimineață acasă, am intrat pe ușă.. bunică-mea mă aștepta cu un ceai. Am băut, am mai stat de vorbă vreo oră și apoi m-am culcat.
– Păi și ce e rău în asta?
– Bunică-mea e moartă de 3 ani.
===========================
Dacă te doare dintele acela trebuie să mergem la un dentist. Sper că nu ți-e frică.
– Nu, tăticule.
– Așa te vreau, curajos. Să știi că dentistul nu-ți face nimic!
– Dacă e așa, ce rost mai are să-l deranjăm?
Tatăl este chemat la școală:
– Fiul dumneavoastră a desenat pe bancă o muscă, foarte reală, și mi-am zdrobit pumnul încercând să o omor.
– Ha! Să mă fi văzut pe mine, când am intrat în baie și văzând în cadă un crocodil pictat, de frică, am ieșit printr-o ușă pictată…
– Doamna învăţătoare, poate fi cineva pedepsit pentru un lucru pe care nu l-a făcut?
– Nu.
– Atunci, vă rog, să nu mă pedepsiţi, fiindcă nu mi-am scris tema pentru astăzi.
– Tăticule, de ce te-ai căsătorit cu mama?
– Vezi, nici măcar copilul nu înţelege de ce.
– De ce cârâie cioara când zboară?
– Schimbă viteza.
Educatoarea o întreabă pe Măriuca la grădiniță:
– De unde ai tu, Măriuco, părul așa frumos și bogat? De la mămica ta sau de la tatăl tău?
– Cred că de la tata, că el nu mai are deloc.
– Bunicule, pe tine te-a făcut Dumnezeu?
– Da, draga mea, Dumnezeu m-a făcut, răspunde bunicul.
Câteva minute mai târziu, fetița își întreabă din nou bunicul:
– Bunicule, dar pe mine tot Dumnezeu m-a făcut?
– Da, draga mea, răspunde bunicul.
Timp de câteva minute, fetița îl studiază pe bunic, iar apoi se uită la reflexia ei în oglindă.
Bunicul ei se întreba ce-i trecea fetiței prin minte.
Într-un sfârșit fetița zice:
– Știi ceva, bunicule? Dumnezeu face o treabă mai bună în ultimul timp.
Învăţătorul a scris în carnetul elevei:
– „Liliana vorbeşte prea mult”.
Tatăl, semnând observaţia de luare la cunoştinţă, adaugă:
– „Dacă i-aţi cunoaşte mama…”
Tatăl chel, fetiţa o întreabă pe mama sa:
– Mamă, de ce tata e aşa de chel?
– Deoarece are multă minte şi i-a căzut părul, răspunde mama.
– Dar tu de ce ai aşa de mult păr în cap?
– Mănâncă şi taci!
Un copil plângea pe hol. Profesoara îl vede.
– Copile, de ce plângi?
– Un copil mi-a furat plăcinta!
– A fost cu intenţie?
– Nu, cu brânză…..