Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi una dintre cele mai dure din ultimele decenii, din cauza unui vortex polar instabil care își modifică traiectoria și amenință să aducă valuri de frig și ninsori abundente peste Europa Centrală și de Est. România se află direct pe traiectoria acestui fenomen, iar specialiștii estimează că lunile ianuarie și februarie 2026 ar putea aduce temperaturi de până la –20°C și viscole similare celor din iernile severe ale anilor ’80–’90.
Ce este vortexul polar și cum influențează vremea
Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se formează deasupra Polului Nord și se rotește în jurul Arcticii, menținând frigul „captiv” în zonele nordice. Când curenții de aer care îl înconjoară se slăbesc sau se fragmentează, aerul rece începe să coboare către latitudinile medii, provocând scăderi bruște de temperatură și ninsori abundente în Europa și America de Nord.
Primele semne de instabilitate au fost observate încă din luna octombrie, când un front rece a traversat România, aducând ninsori timpurii la munte și temperaturi scăzute. Dacă tendința se menține, spun specialiștii, iarna aceasta ar putea fi „de manual” pentru un episod de vortex polar activ, cu ger persistent, vânt puternic și variații bruște de temperatură.
Încălzirea globală – o cauză indirectă
Deși pare paradoxal, încălzirea globală contribuie la instabilitatea atmosferică. Topirea accelerată a ghețarilor din Arctica slăbește fluxul atmosferic care stabilizează vortexul, permițând pătrunderea aerului rece spre sud. „Schimbările climatice nu înseamnă doar veri mai calde, ci și ierni mai haotice”, explică cercetătorii. România ar putea trece de la 10°C ziua la –20°C noaptea, o variație greu de suportat pentru rețelele energetice și transporturi.Semnele unei ierni grele
Analizele Severe Weather Europe arată că vortexul polar s-a deplasat deja către sud-estul continentului. Primele efecte se pot resimți încă din a doua jumătate a lunii noiembrie, cu ninsori consistente la munte și precipitații mixte în zonele joase, inclusiv în București. Luna decembrie ar putea fi sub media termică multianuală, iar ianuarie și februarie 2026 se anunță cele mai dificile luni de iarnă.
Florinela Georgescu, director de prognoze la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a declarat pentru Euronews România că modelele climatice Copernicus nu confirmă, deocamdată, o iarnă extremă la nivel european: „Cea mai probabilă variantă este o iarnă cu temperaturi ușor peste normal și un regim de precipitații apropiat de media multianuală.”
Pe de altă parte, Elena Mateescu, director general al ANM, avertizează că vortexul polar ar putea totuși coborî temperaturile sub –15°C în multe regiuni. „Chiar și o iarnă obișnuită în România înseamnă viscol și ger în zonele montane. O eventuală intensificare a vortexului ar amplifica aceste efecte”, a precizat Mateescu.
Prognoza pe termen scurt
Pentru finalul lunii octombrie și începutul lui noiembrie, temperaturile vor fi apropiate de mediile climatologice: maxime între 10–17°C și minime între –1 și 10°C. În zonele montane, vântul poate atinge rafale de 70–90 km/h, iar la altitudini mari sunt posibile ninsori. În intervalul 27 octombrie – 24 noiembrie, România va avea temperaturi ușor peste medie și precipitații deficitare, dar situația se poate schimba rapid odată cu reconfigurarea maselor de aer nordice.
Recomandări pentru populație și autorități
Experiența anilor trecuți arată că episoadele de iarnă severă pot perturba transportul rutier, alimentarea cu energie și aprovizionarea în zonele izolate. Specialiștii recomandă autorităților să își actualizeze planurile de intervenție și stocurile de material antiderapant, iar populației să se pregătească din timp cu echipamente de iarnă, provizii și surse alternative de căldură.
O iarnă a contrastelor
România ar putea avea o iarnă cu două fețe: un început blând, urmat de un vârf de frig în ianuarie și februarie. Zonele cele mai afectate vor fi Moldova, Transilvania și nordul Olteniei, unde se pot înregistra valori de până la –20°C. Sudul și vestul țării vor fi mai blânde, dar cu risc de ploi înghețate și viscol, periculoase pentru trafic.
„Este o iarnă care cere prudență, nu panică”, spun meteorologii. „România a mai trecut prin asemenea situații, dar acum avem instrumente mai precise de monitorizare, care ne permit să anticipăm mai bine momentele critice.”
Articol redactat în scop informativ, pe baza datelor furnizate de ANM, Copernicus și Severe Weather Europe. Informațiile pot suferi modificări în funcție de actualizările meteorologice.